Pre-sezon de iarna in Romania

Daca ai zapada in ADN un cod de ninsori iti produce instant dor de dat si incepi sa te agiti: trebuie sa ajung sa o simt!  In cazul meu nefericit de locuitor corporatist ‘’sinistrat’’ al capitalei, nu e asa simplu, precum al celor care traiesc pe munte, mai ales cand pe retele de socializare ei deja jubileaza in mijlocul zapezii! N-am rezistat cand au inceput sa curga primele fotografii si filmulete cu coborari date la Parang, Balea si Borsa asa ca luni pe la pranz deja gasisem salvare din corporatie pentru miercuri si am infierbantat telefonul incercand sa iau pulsul pe Valea Prahovei, unde bunaoara imi era cel mai usor de ajuns. In final, marti, planul pentru urmatoarea zi avea varianta 1, nici prea aproape, dar nici prea departe, unde a nins suficient de mult, traseu de tura in Muntii Latoritei la Curmatura Vidrutei sau varianta 2 in Parang, mai departe, insa mai comoda, daca ar fi functionat telescaunul.

A doua zi nerabdarea sa ajung la zapada care se zarea pe varfurile muntilor inca de pe drum imi spunea clar ca varianta 2 e prea departe  si oricum am aflat curand ca telescaunul e in revizie, deci tura sa fie J !

Acum sa ne intelegem, o iesire la tura nu e ca una la partie! Riscul de avalansa in zona era estimat la 2, dar cand urmeaza o zi cu soare dupa viscol cu vant de peste 100km/ora, situatia se poate se schimba de la ora la ora si mai ales daca sunt formate placi de vant pe munte care se destabilizeaza de la incalzire iar zapada cazuta nu a apucat sa faca aderenta buna pe sol, deci nu pleci fara minim de masuri de siguranta (lopata, sonda si evident beacon/transceiver) si neaparat anunti Salvamontul ca intentionezi sa o iei pe un anumit traseu.  Ah, si nu pleci fara apa, mancare si cele necesare sa poti face un foc (gen brichete /pastile).

Si a fost prima tura  WOW !!! Si ce daca am urcat ore pe jos ca sa coboram cat ai clipi,  cand urci in asa peisaj si ai zapada sub talpi nu mai conteaza !  Vorba prietenei mele Denisa, ‘’facebook zice – scrie ceva despre aceste fotografii … na ca nu pot sa spun nimic ca am gura pana la urechi de bucurie si degetele slut de ger’’… deci va las si eu cu pozele pentru ca inca sunt cu gura pana la urechi chiar daca a trecut inca o zi de munca de atunci.

Concluziile ultimelor zile:

On-piste: Cablistii si statiunile n-au mai parut luate prin surprindere de ninsori, si prin multe locuri au functionat instalatiile de urcat si a intrat chiar si ratracul putin la treaba. Mai mult au fost pornite si tunurile in multe locuri, si chiar daca oferta de skipass de sezon nu e inca in vigoare, au aparut oferte de weekend pentru turisti, chiar si una de Black Friday (White weekend mai degraba).

Off-piste: Nesperat  de bine pentru mijloc de noiembrie J!

In rest, pentru cei interesati de starea drumului spre domeniul schiabil Transalpina acesta arata foarte bine incepand de la izvor, cam la vreo 5-6 km dupa ce treceti de Voineasa, pentru ca pana acolo au aplicat doar clasicele plombe insa de acolo are covor asfaltic nou. Din pacate nu e 100% finalizat nici de data asta:  pana unde am mers noi am dat de o zona de vreo 10 metri unde lipseste parapetul pe sensul de mers, semnalizata deficitar din punctul meu de vedere, iar in rest stiu ca tot nu au fost finalizate podurile (n-am ajuns insa la domeniul schiabil Transalpina ca sa pot confirma asta).

Intre timp prognoza meteo e cam prea calda pentru urmatoarele zile, asa ca daca inca n-ati ajuns la zapada, s-ar putea sa ratati episodul asta. Eu sper insa sa se adevereasca partea cu ‘’cea mai grea iarna din ultimii ani’’ vehiculata tot in prognoza meteo.

In snow I trust…